Informatiile disponibile despre ecosistemele si structurile populatiei micobiene intestinale, care initiaza/ mentin starea de sanatate si declanseaza/ perpetueaza starea de boala, sunt inca limitate.

Flora microbiana intestinala normala a omului adult se considera ca ar avea circa 100 de miliarde de germeni, din care ar face parte sute de specii (400 pana la 500 specii), in majoritate anaerobe.

Aglomerarea microbiana intestinala este o asociere de microorganisme diverse care au o evolutie foarte dinamica in timp si este

reprezentata de bacterii care s-au adaptat sa traiasca pe suprafata mucoasei intestinale si/ sau in lumenul intestinal.

Se considera ca la nivelul stomacului si primei parti a intestinului subtire nu gasim microorganisme, in mod obisnuit, datorita peristaltismului (miscarilor) zonei si a sucului gastric (foarte acid), a celui pacreatic (plin de numerosi fermenti) si a bilei (foarte bazica). Totusi aici se pot detecta un numar foarte redus de microorganisme (in principal lactobacili si streptococi).

In regiunea propriu zisa a intestinului subtire (jejun si ileon) numarul de bacterii se dubleaza fata de regiunea anterioara, iar in intestinul gros se dubleza inca o data fata de regiunea precedenta (se ajunde la 1012 -1014 bacterii/gram de continut). Trebuie retinut ca cele mai multe bacterii ce pot fi prelevate din probele de scaun (fecale) nu pot fi cultivate si ca fiecare individ are propria compozitie bacteriana, determinata de: genotipul de gazda si de colonizarea initiala la nastere (prin intermediul colostrului, prin transmitere de la mama).

In ecosistemul intestinului uman domina 3 grupe bacteriene (Bacteroidetes, Firmicutes, Actinobacteria – intr-o mai mica masura).

Bacteriile care formeaza flora intestinala, in functie de predominanta unui anumit mod de supravietuire, care tine de prezenta sau absenta in mediul ambiant a oxigenului, se impart in 2 subgrupe, respectiv germeni aerobi (au nevoie de oxigen pentru a trai) si cei anaerobi (nu au nevoie de oxigen pentru a trai).

Flora microbiana intestinala normala este benefica si esentiala, datorita rolurilor pe care le are si care conduc la mentinerea unui aparat digestiv si a unui organism sanatos prin:

sinteza de vitamine esentiale (K, B6, niacina, acidul folic, biotina) si acizi grasi inferiori (de exemplu: acidul butiric),

stimularea sistemului imun si producerea de imunoglobuline (cresc proprietatile antialergenice si adaptogene). Intestinul este organul imunitar cel mai important al corpului (aproximativ 60% din celulele imunitare totale ale omului sunt prezente in mucoasa sa intestinala). Sistemul imunitar controleaza raspunsul specific impotriva: proteinelor alimentare: se previn alergiile alimentare, microorganismele patogene: virusuri, bacterii, paraziti,

inhibarea dezvoltarii bacteriilor nespecifice tubului digestiv prin:

• impiedicarea formarii de compusi toxici, mutageni si cancerigeni (ca de exemplu reducerea nitratilor la nitriti si nitrozamine) si realizarea de reactii de detoxifiere locala (prin hidroliza, oxidoreducere, dezacidifiere) prin producerea de gaze (CO2, H2, CH4, NH3, SH2, etc.) si fermenti indispensabili pentru activitatea normala a tubului digestiv (ca de exemplu de lactaza),

• scaderea valorilor serice ale colesterolului (actiune inca discutabila),

• interactiunea normala dintre bacteriile intestinale si gazda lor este una simbiotica:

Orice modificare sau dezechilibru al florei intestinale normale inseamna activarea unor procese patologice ceea ce, pentru inceput, poate fi materializat printr-o sensibilitate crescuta la infectii. Agentii patogeni din tubul digestiv determina milioane de cazuri de infectii gastrointestinale ce se inregistreaza in lume. In tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere economic aproximativ 1,8 milioane de persoane decedeaza anual prin infectii gastrointestinale datorita agentilor patogeni cu tropism intestinal.

Cauzele care pot determina distrugerea echilibrului florei bacteriene normale din tractul digestiv sunt diverse, dintre cele mai frecvente sunt:

schimbarile alimentare (exemplu la sugar: intarcarea, diversificarea, schimbarea formulei laptelui utilizat),

schimbari meteorologice (legate de cresterea brusca a temperaturii mediului ambiant),

schimbari de mediu (cand se calatoreste dintr-o zona geografica in alta si astfel sistemul digestiv intalneste alte bacterii cu care nu este obisnuit si de aceea pot sa apara dezechilibre, chiar daca acele baterii nu sunt nocive pentru populatia nativa din zona respectiva. Asa apare ceea ce se numeste diareea calatorului, afectiune intalnita mai des la copii, decat la adulti),

infectii digestive alimentare,

administrarea de antibiotice (creaza dezechilibre in cadrul florei microbiene din tubul digestiv prin omorarea unei parti din cadrul florei microbiene).