Oamenii sunt fiinte sociale care, la bine si la rau, au creat in civilizatiile noastre o structura bazata, in mare masura, pe putere. Legile, normele, obligatiile sociale, drepturile, traditiile si supunerea fata de figuri puternice au format, formeaza si vor face parte din natura noastra sociala .
Si este ca deja in originile noastre, nevoile de supravietuire au fortat omenirea sa creeze, in comunitati, reguli care trebuiau respectate pentru a face fata pericolelor lumii. Si de atunci, desi conceptul a evoluat mult, termenul de „autoritate” este inca prezent in toate societatile umane.
In acest context, putem intelege autoritatea drept dreptul, puterea si facultatea de a comanda sau guverna oameni care sunt subordonati unei anumite figuri sau institutii, deosebindu-se de simpla „putere” prin faptul ca este impusa prin forta. , in timp ce se afla in autoritate. exista un consimtamant mai mult sau mai putin stabilit din partea subordonatilor mentionati.
Acum, sunt toate formele de autoritate egale? Nu. Departe de asta. Totul depinde de modul in care se exercita aceasta putere de a stapani asupra altora si de contextul in care are loc. Nu are nicio legatura cu autoritatea pe care o exercita un tata cu copiii sai sau cu autoritatea observata la nivel politic intr-un sistem dictatorial. Prin urmare, in articolul de astazi, vom explora diferitele forme de autoritate care exista in functie de diferiti parametri .
Ce fel de autoritate exista?
Prin autoritate intelegem exercitarea anumitor puteri de comanda cu caracter legitim. Cu alte cuvinte, autoritatea este dreptul si puterea de a comanda sau guverna oameni care sunt subordonati unei anumite figuri sau institutii care exercita aceasta autoritate nu prin simpla putere, care se bazeaza pe implantarea prin forta, ci ca urmare a unei relatii consensuale cu subalternii mai sus mentionati.
Autoritatea se bazeaza pe generarea de norme, legi sau linii directoare de conduita si stabilirea si definirea liniilor pe care trebuie sa le urmeze o persoana care se afla in raza de actiune a acestei figuri. Astfel, autoritatea poate fi inteleasa, in mod general, ca puterea consensuala pe care o persoana sau institutie o exercita asupra uneia sau mai multor persoane subordonate.
Cu toate acestea, gravitatea nerespectarii celor stabilite de aceste autoritati depinde nu numai de gradul de putere al acestora, ci si de contextul in care se produce. Prin urmare, a fost necesar sa se diferentieze diferite clase de autoritate in functie de acestia si de alti parametri. Si apoi o sa le analizam.
1. Autoritate morala
Autoritatea morala este cea care nu se impune prin legi, ci mai degraba iese in mod natural prin respect si admiratie pentru calitatile pe care le manifesta un lider . Poate fi personal, adica bazat pe valorile morale aparate de figura autoritatii, sau tehnic, adica bazat pe cunostintele si experienta pe care aceasta figura le are si care este foarte apreciata de oamenii din jurul sau. Este o autoritate bazata pe respect.
2. Autoritate juridica
Autoritatea legala sau formala este cea care este impusa prin legi . Cu alte cuvinte, autoritatea nu se bazeaza pe admiratie si respect pentru o figura, ci mai degraba pe capacitatea figurii de a administra atat recompense, cat si pedepse intr-o societate. Astfel, ea reiese din superioritatea impusa (care nu trebuie sa fie rea, intrucat poate fi perfect democratica) si din puterea pe care aceasta figura o are asupra celorlalti.
3. Autoritate rationala
Autoritatea rationala, cunoscuta si ca birocratica sau legala, este cea in care subordonatii se supun regulilor impuse de institutiile puterii, deoarece acestea sunt percepute ca adecvate pentru societate . Adica sunt norme sociale care sunt impuse dar pe care noi insine, facand uz de ratiune, le asimilam ca legitime. Ne supunem autoritatii, dar nu de teama de pedeapsa, ci pentru ca regulile sunt rationale.
4. Autoritatea traditionala
Autoritatea traditionala este cea in care puterea este exercitata pe baza obiceiurilor . Adica, autoritatea are puterea prin traditie, fiind o putere mostenita, irationala si/sau delegabila. Normele nu se bazeaza pe rationalitate, ci pe faptul ca fac parte din obiceiul unei societati. Cu alte cuvinte, o putere exista „pentru ca a existat intotdeauna”.
5. Autoritate carismatica
Autoritatea carismatica este cea in care un lider are putere datorita carismei sale . Respectul si admiratia pentru personalitatea carismatica a unui lider este ceea ce ii face pe unii oameni sa accepte sa le devina subordonati. Nu se bazeaza pe valori sau experienta ca in cazul autoritatii morale, ci pe carisma figurii de autoritate.
6. Autoritate inconsecventa
Autoritatea inconsistenta este cea in care liderul sau institutia isi exercita puterea in mod inconsecvent , fiind astfel polar opusul autoritatii rationale. Regulile impuse de autoritate sunt percepute de subalterni ca un nonsens. Ordinele sunt inconsistente, iar limitele regulilor impuse nu sunt clare, creand un climat general de confuzie.
7. Autoritate coercitiva
Autoritatea coercitiva este aceea in care autoritatea, iarta redundanta, adopta un caracter mai autoritar , in sensul rau al cuvantului. Este o forma de autoritate care se impune in general prin forta, cu caracteristici de inflexibilitate, dominatie si tendinta de a impune pedepse mai severe impotriva acelor subordonati care se razvratesc impotriva figurii autoritare. Desigur, dictaturile se bazeaza pe aceasta forma de autoritate.
8. Autoritatea democratica
Spre deosebire de autoritar, autoritatea democratica este aceea in care liderul si institutiile sunt alese, prin vot, de catre oameni . Astfel, este o autoritate consensuala si mai flexibila, care pune in valoare opinia cetatenilor. Exista si pedepse pentru nerespectarea regulilor si legilor, dar aceste sanctiuni sunt corecte si proportionale cu gravitatea infractiunii.
9. Autoritate permisiva
Autoritatea permisiva este cea in care relatia de putere dintre lider si subordonati este mai slaba, iar conceptia de „autoritate” este chiar difuza. Si este ca nu exista un exercitiu efectiv al puterii , deoarece subordonatii pot, daca nu incalca cateva reguli de baza, sa faca ce vor si cand vor.
10. Autoritate informala
Autoritatea informala este una in care nu exista o autoritate bine reglementata la nivel legal . Este, dupa cum sugereaza si numele, acea autoritate mai efemera care poate circula printre membrii aceluiasi grup social. Se naste din acceptarea reciproca si consensul verbal, deci nu exista o reglementare ca atare.
11. Autoritatea de exploatare
Autoritatea operationala este aceea in care liderul sau institutia obligatorie nu exercita putere asupra unui anumit grup de oameni, ci asupra unei actiuni sau teme. Deciziile care sunt luate nu afecteaza in mod direct oamenii .
12. Autoritate administrativa
Autoritatea administrativa este cea in care subordonatii se supun pentru ca sunt angajati fata de autoritate . Este asemanator cu cel rational, dar in acest caz nu exista un astfel de exercitiu de a lua in considerare daca unele norme impuse sunt sau nu coerente. Luam de la sine inteles ca sunt si, de aceea, ne angajam in fata autoritatii, respectand ceea ce ni se impune.
13. Autoritate liniara
Autoritatea liniara este cea in care puterea este exercitata direct . Adica exista o „linie” care uneste liderul cu subordonatul. Aceasta forma de autoritate este ceea ce gasim, dupa cum se poate deduce cu usurinta, in companiile in care exista diferite niveluri de ierarhie. Noi, angajatii, trebuie sa respectam directivele sefului nostru, care, in acest caz, adopta rolul de autoritate.
14. Autoritatea functionala
Autoritatea functionala este cea care, fiind aplicata practic si in mediul de munca, se bazeaza pe ideea ca niciun superior sau sef nu are autoritate deplina asupra subordonatilor sau angajatilor. Spre deosebire de liniara, cu un caracter mai autoritar, autoritatea este mai partiala si relativa .
15. Autoritatea familiei
Autoritatea familiala este cea care apare in contextul familiei . Este o forma de autoritate care, fiind mai mult sau mai putin laxa si flexibila, se bazeaza pe cautarea ca copiii sa primeasca o educatie optima si sa aiba respect nu doar fata de parinti, ci si regulile in general. Toata acea autoritate pe care parintii o exercita asupra fiului sau fiicei lor in mod liniar este considerata o forma de autoritate familiala, care, pentru o buna convietuire, trebuie sa existe atata timp cat este sanatoasa.
