Stai in trafic, intarzii pentru o intalnire importanta, urmarind cum minutele trec. Hipotalamusul tau, un mic turn de control din creierul tau, decide sa trimita comanda: Trimite hormonii de stres! Acesti hormoni de stres sunt aceiasi care declanseaza raspunsul de „lupta sau fuga” al corpului tau. Inima iti bate rapid, respiratia se accelereaza si muschii sunt gata de actiune. Acest raspuns a fost conceput pentru a va proteja corpul in caz de urgenta, pregatindu-va sa reactionati rapid. Dar cand raspunsul la stres continua sa se declanseze, zi de zi, iti poate pune sanatatea in pericol.
Stresul este o reactie fizica si mentala naturala la experientele de viata. Toata lumea isi exprima stresul din cand in cand. Orice, de la responsabilitatile de zi cu zi, cum ar fi munca si familia, pana la evenimente grave de viata, cum ar fi un nou diagnostic, razboi sau moartea unei persoane dragi, poate declansa stres. Pentru situatii imediate, pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sanatatea ta. Va poate ajuta sa faceti fata situatiilor potential grave. Corpul dumneavoastra raspunde la stres eliberand hormoni care va cresc inima si ritmul respirator si va pregatesc muschii sa raspunda.
Totusi, daca raspunsul tau la stres nu se opreste, iar aceste niveluri de stres raman ridicate mult mai mult decat este necesar pentru supravietuire, poate afecta sanatatea ta. Stresul cronic poate provoca o varietate de simptome si poate afecta starea generala de bine.
Simptomele stresului cronic includ:
- iritabilitate
- anxietate
- depresie
- dureri de cap
- insomnie
Sistemul nervos central si endocrin
Sistemul tau nervos central (SNC) este responsabil de raspunsul tau „lupta sau fuga”. In creierul tau, hipotalamusul pune mingea in miscare, spunand glandelor suprarenale sa elibereze hormonii de stres, adrenalina si cortizol. Acesti hormoni accelereaza bataile inimii si trimit sangele in zonele care au cea mai mare nevoie de el in caz de urgenta, cum ar fi muschii, inima si alte organe importante.
Cand frica perceputa dispare, hipotalamusul ar trebui sa spuna tuturor sistemelor sa revina la normal. Daca SNC nu reuseste sa revina la normal sau daca factorul de stres nu dispare, raspunsul va continua.
Stresul cronic este, de asemenea, un factor in comportamente precum supraalimentarea sau lipsa de mancare suficienta, abuzul de alcool sau droguri si retragerea sociala.
Sistemul respirator si cardiovascular
Hormonii de stres afecteaza sistemul respirator si cardiovascular. In timpul raspunsului la stres, respiri mai repede intr-un efort de a distribui rapid sangele bogat in oxigen in corpul tau. Daca aveti deja o problema de respiratie, cum ar fi astmul sau emfizemul, stresul poate ingreuna respiratia.
In conditii de stres, inima ta pompeaza si mai repede. Hormonii stresului fac ca vasele de sange sa se ingusteze si sa redirectioneze mai mult oxigen catre muschi, astfel incat sa aveti mai multa putere sa actionati. Dar acest lucru va creste si tensiunea arteriala.
Ca urmare, stresul frecvent sau cronic va face inima sa lucreze prea mult prea mult timp. Cand tensiunea arteriala creste, creste si riscurile de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
Sistemul digestiv
In conditii de stres, ficatul tau produce un plus de zahar din sange (glucoza) pentru a-ti oferi un plus de energie. Daca va aflati sub stres cronic, este posibil ca corpul dumneavoastra sa nu poata tine pasul cu aceasta crestere suplimentara a glucozei. Stresul cronic poate creste riscul de a dezvolta diabet de tip 2.
Fluxul de hormoni, respiratia rapida si ritmul cardiac crescut va pot deranja, de asemenea, sistemul digestiv. Este mai probabil sa aveti arsuri la stomac sau reflux acid datorita cresterii acidului din stomac. Stresul nu provoaca ulcere (o bacterie numita H. pylori o face adesea), dar va poate creste riscul de aparitie a acestora si poate determina ulcerele existente sa actioneze.
Stresul poate afecta, de asemenea, modul in care alimentele se misca prin corpul tau, ducand la diaree sau constipatie. Este posibil sa aveti, de asemenea, greata, varsaturi sau dureri de stomac.
Sistemul muscular
Muschii tai se incordeaza pentru a se proteja de rani atunci cand esti stresat. Ele tind sa se elibereze din nou odata ce te relaxezi, dar daca esti constant stresat, este posibil ca muschii tai sa nu aiba sansa de a se relaxa. Muschii stransi provoaca dureri de cap, dureri de spate si de umar si dureri de corp. In timp, acest lucru poate declansa un ciclu nesanatos pe masura ce incetati sa faceti exercitii si apelati la medicamente pentru durere pentru ameliorare.
Sexualitatea si sistemul reproductiv
Stresul este obositor atat pentru corp, cat si pentru minte. Nu este neobisnuit sa-ti pierzi dorinta atunci cand esti sub stres constant. In timp ce stresul pe termen scurt poate determina barbatii sa produca mai mult testosteron, hormonul masculin, acest efect nu dureaza.
Daca stresul continua pentru o lunga perioada de timp, nivelul de testosteron al unui barbat poate incepe sa scada. Acest lucru poate interfera cu productia de sperma si poate provoca disfunctie erectila sau impotenta. Stresul cronic poate creste, de asemenea, riscul de infectie pentru organele reproducatoare masculine, cum ar fi prostata si testiculele.
Pentru femei, stresul poate afecta ciclul menstrual. Poate duce la perioade neregulate, mai grele sau mai dureroase. Stresul cronic poate, de asemenea, amplifica simptomele fizice ale menopauzei.
Sistem imunitar
Stresul stimuleaza sistemul imunitar, ceea ce poate fi un plus pentru situatiile imediate. Aceasta stimulare va poate ajuta sa evitati infectiile si sa vindecati ranile. Dar, in timp, hormonii stresului iti vor slabi sistemul imunitar si vor reduce raspunsul corpului la invadatorii straini. Persoanele aflate sub stres cronic sunt mai susceptibile la boli virale cum ar fi gripa si raceala comuna, precum si alte infectii. Stresul poate creste, de asemenea, timpul necesar pentru a va recupera dupa o boala sau ranire.
