Diabetul obliga la un regim de viata riguros

 

Diabetul zaharat este o boala cronica transmisa genetic sau dobandita. Un diabetic trebuie sa manance putin si des (5-6 mese pe zi), iar cina sa fie cu cel putin doua ore inainte de culcare. Obezii trebuie sa faca tot posibilul sa slabeasca.

 

Alimentele permise diabeticilor sunt: carnea slaba, pestele, lactatele si branzeturile, ouale, bauturile nealcoolice fara zahar, rosiile, ardeii, castravetii, varza, salata, morcovii, telina, ciupercile, vinetele, prazul, sfecla, ceapa, usturoiul, merele, lamaile, capsunile, ciresele, coacazele, nucile. In cazul celor cu probleme de greutate, unele alimente sunt permise doar dupa cantarire. Vorbim de paine alba, cartofi, fasole, mazare si orez.

 

 

-Carne de vaca, vitel, pasare, miel, porc, sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g). Peste proaspat sau conservat. Branzeturi: branza de vaci, cas, cascaval (200-300 g). Oua proaspete (1/zi). Grasimi: unt, untdelemn, margarina, slanina (60-100 g). Smantana proaspata (50-150 ml). Nuci, alune: (4-5 bucati).

 

Bauturi: ceai, cafea, apa minerala. De asemenea, vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie. Zarzavaturi: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800-1.000 g).

 

 

Diabeticii nu au voie sa manance: zahar, miere, biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva, smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceata, bere, sucuri de fructe si conserve, castane, rahat, dulceata, inghetata, vin dulce, must, sirop, lichior.

 

 

Fructe proaspete: fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide). Lactate: branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide). Fainoase: paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide). Paine: proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide). Mamaliga pripita, la fel ca si fasolea boabe, cantarita fiarta (contin 12% glucide).

 

 

‘300 g fructe; ‘ 500 ml lapte (iaurt sau branza de vaci); ‘ 250 g cartofi (paste fainoase fierte, gris sau orez fiert); ‘ 200 g paine sau de 4 ori mai multa mamaliga pripita. Alimentele cu continut glucidic, permise diabeticului, se pot inlocui unele cu altele (in cantitati echivalente). Astfel: 20 g paine = 250 ml lapte (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (o lingura) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga pripita = 100 g morcovi

 

 

Printre preparatele din plante care ajuta la tratarea diabetului se afla si extractul din muguri proaspeti de dud. Acesta ajuta la metabolismul proteinelor, reduce colesterolul si glicemia si protejeaza functiile pancreasului. Se ia o doza de 2 ml, de 2-3 ori pe zi, diluata in putina apa, cu 15 minute inainte de mesele principale. In perioada sarcinii si cea de alaptare, se ia doar la indicatiile medicului. Mai sunt indicate, de asemenea, infuziile din frunze de afin, urzici, papadie si salvie. Iar ceaiul din teci de fasole uscata micsoreaza valorile zaharului din sange.

 

 

Exista doua tipuri de diabet: tip 1 sau al copilului, cauzat de deficitul absolut de insulina (hormonul pancreatic care ajuta la metabolizarea glucozei din sange), si tip 2 sau al adultului varstnic, caracterizat prin rezistenta periferica a tesuturilor la actiunea insulinei. Pentru ambele forme de boala, dieta este elementul constant al tratamentului si poate reprezenta, cel putin pentru unele forme de boala, singurul element terapeutic. Studiile arata insa ca mai mult de jumatate dintre diabetici nu reuseste sa tina regimul dietetic indicat. Pe langa dieta, importante sunt insulina si antidiabeticele orale.

 

 

In alcatuirea oricarei diete trebuie sa se tina seama de cantitatea zilnica de calorii, de procentajul si tipul de glucide, proteine si lipide permise, de aportul de fibre alimentare, de sare, de cantitatea de alcool permisa si de indulcitorii folositi. Glucidele recomandate bolnavului de diabet sunt cele complexe, care se absorb in timp mai indelungat si nu cresc brusc glicemia, cum sunt cele din lactate, paine, cartofi. Glucidele simple, rapid absorbite, cum sunt cele din zahar, miere, dulciuri concentrate, cresc rapid glicemia si sunt interzise pacientului diabetic, cu exceptia unor cazuri de diabet zaharat, tip 1, sau in cazurile de hipoglicemie, care pot aparea in timpul tratamentului sau dupa eforturi fizice intense.

 

Lipidele din dieta diabeticilor constituie un subiect controversat printre specialisti deoarece s-a propus ca celor obezi sa li se limiteze glucidele prin inlocuirea lor cu uleiuri fara colesterol (uleiul de masline, de nuci sau avocado). Raportul glucide/lipide se stabileste individual, in functie de glicemie, de terapia cu insulina si de activitatea fizica. Aportul zilnic de colesterol nu trebuie sa depaseasca 300mg. Fibrele alimentare pot fi solubile – pectine, gume, mucilagii – din boabele leguminoaselor, coaja merelor, boabele de orz sau insolubile – celuloza, lignina – din cereale, tarate. Cele solubile scad absorbtia substantelor nutritive si, implicit, a glucidelor, impiedicand hiperglicemiile, in timp ce fibrele insolubile accelereaza tranzitul intestinal, cu efecte benefice asupra colonului.

 

S-a dovedit ca un continut ridicat de fibre solubile in dieta are efecte favorabile si asupra nivelului sangvin al colesterolului. Se recomanda o cantitate de 25-30g/zi de fibre, atat solubile, cat si insolubile – coaja unui mar si o lingura de tarate, singurul risc legat de excesul de fibre fiind scaderea absorbtiei calciului si accentuarea unei eventuale osteoporoze. Proteinele pot fi folosite in alimentatia diabeticului, fara restrictii, atat timp cat nu exista complicatii ale diabetului. Se prefera carnea de pasare, pui sau vitel in scopul mentinerii unui nivel scazut al grasimilor animale deoarece diabetul este o disfunctie metabolica in care este afectat si metabolismul lipidic, nu doar cel glucidic. In principiu, un diabetic fara complicatii poate manca aproape 150-200g de carne slaba pe zi, fiarta sau fripta.

 

 

Exercitiile ajuta la scaderea glucozei din sange. In cazul persoanelor cu diabet de tip 2, activitatea fizica imbunatateste sensibilitatea insulinara si influenteaza scaderea glucozei din sange pana la atingerea unei limite normale. Cand faci sport, corpul foloseste mai mult oxigen – de douazeci de ori mai mult – fata de momentele in care nu depui efort fizic. Din aceasta cauza, muschii folosesc mai multa glucoza pentru a face fata solicitarii de energie. In acelasi timp, exercitiile imbunatatesc actiunea insulinei in muschii periferici, facandu-i mai eficienti, astfel incat sa obtii o cantitate cat mai mare din insulina produsa de pancreas. In cazul persoanelor diabetice in varsta, scaderea sensibilitatii insulinare este cauzata si de lipsa activitatii fizice.

 

Iata cateva sugestii alimentare pentru bolnavii de diabet care practica aerobic, biciclism, inot sau plimbarea de voie. Este insa nevoie si de sfatul medicului specialist. Daca nivelul zaharului in sange este cuprins intre 70 si 150 mg/dl, e recomandat sa mananci 10-15 g de carbohidrati: un fruct (un mar mic, jumatate de banana, o portocala mica, 2 lingurite de stafide); un produs de patiserie (o jumatate de bagheta, 12 covrigi mici, 3 cesti de floricele, fara unt sau ulei) sau sa bei un pahar de lapte sau o jumatate de ceasca de suc de portocale.

 

Daca nivelul zaharului in sange e mai mic de 70 mg/dl, mananca intre 25-35 g de carbohidrati: un pahar de lapte si un fruct sau un produs de patiserie. Daca nivelul zaharului in sange e mai mare de 150 mg/dl, nu e necesar sa mananci nimic deosebit inainte de a incepe programul de exercitii. S-ar putea sa fie cazul dupa 30-60 de minute, dar numai dupa ce iti monotorizezi glicemia. Daca nivelul glicemic e mai mare de 240 mg/dl, e bine sa ai la indemana cetona. E posibil sa ai nevoie de insulina. Nu manca niciun fel de aliment inainte de exercitii. Daca nivelul glicemic depaseste 300mg/dl nu trebuie sa faci niciun exercitiu.